Cea mai mare parte a statelor din zona euro se confrunta cu o deteriorare a situatiei economice si multe dintre ele sunt in recesiune. Presa franceza face o analiza a provocarilor carora trebuie sa le faca fata in viitor economiile tarilor din zona euro. Daca Spania, care a anuntat cu doua zile in urma ca a intrat in recesiune, alaturi de Italia, Portugalia si Grecia, sunt acum in centrul atentiei liderilor si analistilor europeni, nici Franta, Irlanda sau Olanda nu o duc mai bine.
Italia – risc de explozie sociala In Italia, solida sustinere de care beneficiaza premierul Mario Monti se erodeaza de cateva saptamani, iar situatia economica ramane delicata. Italia se imprumuta cu dobanzi mari, in timp ce premierul a lansat reforme structurale inedite, iar costul finantarii datoriei creste pericolos in aceste zile. Ca si in Spania, cresterea se anunta mult mai slaba decat fusese prevazut, iar seful Guvernului a recunoscut ca revenirea la echilibrul bugetar, initial prevazuta pentru 2013, va fi amnata din cauza recesiunii. Faptul ca 70% din cele 232 miliarde de euro economii bugetare planificate vor fi facute din economii la politicile sociale si scaderea veniturilor si nu si din scaderea cheltuielilor, ar putea conduce la framantari sociale de mari proportii.
Portugalia are nevoie de ajutor suplimentar? Elev zelos al zonei euro, Portugalia inghite cu mare constiinciozitate „potiunea amara” prescrisa de creditorii internationali. Dar recesiunea ameninta sa opreasca indeplinirea obiectivelor bugetare. Finantele publice ale tarii inregistrau un deficit de 4,2% din PIB in 2011, in timp ce obiectivul fixat de creditori era de 5,9%. Daoria publica a ajuns la 107,8% din PIB anul trecut, iar Produsul Intern Brut ar trebui sa scada anul acesta cu 3,4%, si sa stagneze in 2013. Prin urmare, recesiunea asociata cu rata ridicata a somajului (14%) creeaza temerea ca Portugalia ar putea avea nevoie de un ajutor financiar suplimentar.
Grecia, in plina furtuna Grecia, prima tara lovita de „furtuna crizei” inca din 2008, va fi afectata pe parcursul intregului an de o recesiune de 5%, mai mult decat se prevazuse, dar mai putin decat anul trecut cand PIB a scazut cu 6,9%, iar rata somajului va atinge 20 de procente. In total, Produsul Intern Brut al Greciei a scazut in ultimii patru ani cu 20%. Un nou motiv de ingrijorare pentru partenerii Greciei din zona euro sunt alegerile parlamentare care vor avea loc pe 6 mai, chiar daca principalele partide, Pasok (socialist) si Noua Democratie (centru-dreapta) au promis ca vor respecta toate angajamentele asumate de Guvernul Papademos.
Planul de austeritate si obligatia de a reduce datoria publica cu 105 miliarde de euro trezeste inca mari temeri ca Grecia nu se afla la adapost de o criza majora si nici fata de framantari politice si sociale.
Franta, performante mediocre Franta este una dintre putinele tari, alaturi de Germania si Austria, care nu a cazut inca in recesiune. Dar, performantele sale sunt mediocre – crestere zero in primul trimestru al acestui an. Alegerile prezidentiale vor decide calea pe care o va urma Franta – daca va castiga actualul presedinte, politica de austeritate Merkel-Sarkozy va continua, dar daca invingator va iesi Francois Hollande, Parisul va renegocia Tratatul european de disciplina bugetara, iar legiferarea deficitului bugetar prin Constitutie este si mai putin probabila. Prin urmare, situatia Frantei va fi decisa in acest sfarsit de saptamana la urne.
Irlanda – crestere timida Irlanda a iesit din criza la sfarsitul anului trecut, dar anul acesta s-ar putea dovedi mai greu decat fusese estimat. Guvernul irlandez a redus la jumatate previziunea sa de crestere pentru acest an (0,7%). Fondul Monetar International si Uniunea Europeana sunt si mai pesimiste, cu o previziune de crestere de 0,5%, dar se declara multumite de programul de redresare economica pus in aplicare de Irlanda si cere noi masuri care sa incurajeze cresterea. Autoritatile de la Dublin au beneficiat de un plan de ajutorare de 85 miliarde de euro. Irlanda si-a chemat cetatenii la urne pe 31 mai pentru a se pronunta asupra noului Pact bugetar european, referendum al carui rezultat este asteptat cu neliniste de restul statelor din Uniunea Europeana.
Olanda, sub amenitarea degradarii situatiei economice Salvata pana acum de o retrogradare a notei datoriei care a ramas inca la triplu A, Olanda se afla totusi in calea ciclonului din cauza indisciplinei bugetare. Din acest motiv, Standard&Poor’s a plasat Olanda cu doua luni in urma sub supraveghere negativa cu risc de degradare. Deficitul bugetar a ajuns la suma record de 28 miliarde de euro anul trecut (4,5% din PIB). Nici investitorii nu se grabesc sa mai dezvolte afaceri in Olanda dupa ce Guvernul condus de liberalul Mark Rutte a demisionat din cauza ca Partidul Libertatii a refuzat sa subscrie prin votul din parlament la politica de austeritate. In aceasta situatie, economia olandeza este prinsa intre incetinirea ritmului comertului mondial (exportul este motorul cresterii economiei olandeze) si un consum intern redus (cheltuielile populatiei reprezentau 45% din PIB).
Germania reprezinta exceptia In tabloul sumbru al zonei euro, Germania face nota aparte – chiar daca din cauza conjuncturii europene si mondiale anul acesta se asteapta la o crestere mai putin spectaculoasa decat anul trecut, rata ramane totusi pentru 2012 de 0,7% si de 1,6% in 2013. Berlinul recomanda partenerilor europeani modelul sau de „reforme curajoase” in domeniul pietei muncii si salariilor drept metode de crestere sigura. Germania este considerata in acest moment cea mai sigura tara din punct de vedere economic a Uniunii Europene.
