Luna aceasta vorbim despre capitalism si marele decalaj care ii desparte pe cei bogati de cei saraci, ridicand astfel nevoia unei schimbari a modelului care sa beneficieze toti oamenii si nu doar o elita selecta. Capitalism constient sau salbatic? 

Studiul recent publicat de Oxfam International , An Economy for the 99%, dezvaluie ca doar 8 oameni din lume au aceeasi bogatie ca cea mai saraca jumatate a umanitatii; mai exact 3.600 de milioane de oameni.

Acest raport revelator deschide o dezbatere intensa pe teme precum inegalitatea salariala si sociala si globalizarea tarilor dezvoltate in detrimentul tarilor in curs de dezvoltare, unde se concentreaza cea mai mare rata a saraciei.

Oxfam asigura ca „companiile mari si cei mai bogati oameni reusesc sa se sustraga si sa se sustraga de la plata impozitelor, sa promoveze devalorizarea salariilor si sa isi foloseasca puterea pentru a influenta politicile publice, alimentand astfel criza grava a inegalitatii”.

Sunteti de acord cu aceasta afirmatie?

Oxfam solicita o schimbare fundamentala a modelului economic, astfel incat „toata lumea sa beneficieze si nu doar o elita selecta”. In acest fel, apare nevoia de a lasa in urma capitalismul salbatic si de a trece catre un tip de economie constienta, pe care ONG-ul o califica drept „mai umana”.

Ce este capitalismul salbatic?

Capitalismul salbatic este un termen care a fost inventat in anii 70 pentru a se referi la un fel de economie de piata libera, bazata pe un model reductionist, in care doar unui singur stakeholder i se acorda importanta si in care beneficiile merg catre investitorul companiei. plecand de la o singura baza: rentabilitatea.

Economistul Bernardo Kliksberg a subliniat ca capitalismul salbatic creeaza monopoluri si controleaza piata care, operand prin multinationale, genereaza mari inegalitati sociale. „Cei bogati putini devin din ce in ce mai bogati, iar majoritatea saraca devin din ce in ce mai sarace”.

In cartea Globalizare, un viitor posibil? autorul sau, Emeterio Guevara Ramos, explica ca capitalismul salbatic a aparut ca urmare a „castigurilor spectaculoase in productivitate datorate revolutiei cauzate de utilizarea computerului si care i-a imbogatit pe multi oameni”, dar ridica intrebarea daca este intr-adevar a fost un lucru bun pentru societate in ansamblu.

Guevara afirma ca capitalismul salbatic aduce o serie de consecinte economice si sociale care ar putea duce la rezultate negative. El avertizeaza ca „piata libera a devenit o alunecare”. Prin urmare, adauga el, „conducem cresterea masiva a saraciei si somajului, in special in tarile subdezvoltate; impartind tarile in cativa castigatori si majoritatea invinsi.

In acest fel, se sustine ca capitalismul salbatic are ca rezultat un decalaj din ce in ce mai mare in ceea ce priveste salariile si inegalitatea de clasa sociala sau, ceea ce inseamna acelasi lucru, ca bogatii sunt mai bogati si saracii mai saraci.

Ce este capitalismul constient?

Capitalismul constient apare ca o reactie la „excesele” capitalismului salbatic. Promotorii sai sunt omul de afaceri Jhon Makey si academicianul Raj Sisodia, care au afirmat ca „intr-o companie nu se poate lua ceva de la un participant pentru a-l oferi celuilalt”.

Capitalismul constient se bazeaza pe generarea de bunastare pentru toti stakeholderii unei companii si multi experti spun ca exista deja o nevoie reala de implementare a acestei mentalitati in organizatii. La baza acestui tip de capitalism se afla profitabilitatea, dar si oamenii si planeta in ansamblu.

Oxfam considera ca „avem nevoie de guverne care se angajeaza intr-o viziune asupra viitorului si care sa raspunda cetatenilor lor in primul rand, companii mari care pun interesele muncitorilor si producatorilor pe primul loc, crestere in limitele planetei si un sistem fiscal echitabil. si progresiva”.

Capitalismul salbatic VS capitalismul constient

Acum ca am vazut elementele de baza ale acestor doua tipuri de capitalism, sa vedem cele mai semnificative diferente ale acestora:

Capitalism salbatic

  • Se bazeaza pe profitabilitate
  • investitorii castiga
  • gandeste pe termen scurt
  • Triumful unuia este infrangerea celuilalt
  • Se concentreaza pe individ
  • In cautarea unui beneficiu personal

Capitalism constient

  • Se bazeaza pe profitabilitate, oameni si planeta.
  • Toate partile interesate castiga
  • gandeste pe termen lung
  • Triumful unuia este triumful celuilalt
  • Se concentreaza pe acordul reciproc
  • Beneficiul este cautat pentru toate partile

Si tu crezi? Este ocazia ta sa te exprimi si sa-ti dai cu parerea.

Dezbaterea despre ce tip de capitalism ar trebui sa ne indreptam este mai latenta ca niciodata, iar nevoia de a propune o alternativa la modelul economic actual, in care decalajul dintre bogati si saraci devine din ce in ce mai mare, devine din ce in ce mai evidenta.

Puteti face acest lucru raspunzand la aceste intrebari:

  • Credeti ca sistemul capitalist actual trebuie refondat?
  • Este capitalismul constient cea mai buna alternativa?
  • Ar putea disparea intr-o zi decalajul dintre bogati si saraci?