Banca Europeana de Investitii se afla acum in centrul atentiei. Si daca fondurile vor creste, ar putea deveni un pion major in relansarea economiei europene. Ideea acestei implicari circula cu insistenta la Bruxelles si in marea majoritate a capitalelor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Pana acum discreta in interventiile sale, Banca Europeana de Investitii este acum in centrul atentiei pentru ca majoritatea statelor nu mai au posibilitatea sa-si asume unele cheltuieli in domeniul infrastructurii care ar duce in final la relansarea cresterii, iar puterea bancii se afla in continua crestere. Creeata in 1958 prin Tratatul de la Roma, BEI are misiunea de a contribui, prin finantarea investitiilor, la realizarea marilor obiective ale Uniunii Europene. De la creearea sa, a acordat credite in valoare de peste 600 miliarde de euro. In 2011, a cofinantat 454 proiecte din 70 de tari, imprumuturile ridicandu-se la 61 miliarde de euro.
BEI se poate implica mai mult Philippe de Fontaine Vive, vicepresedintele BEI, este si el de parere ca aceasta institutie financiara europeana poate sa joace un rol important in aceste momente prin marirea capitalului, adica emitand „obligatiuni de proiecte”, obligatiuni ce ar permite finantarea investitiilor deja incepute, dar insuficient finantate, care ar deveni apoi rentabile la nivel economic si social.
Rentabilitatea este o conditie absoluta pentru ca BEI nu-si poate permite sa se implice in proiecte riscante pentru ca daca isi pierde nota AAA pe care i-o acorda cele trei agentii internationale de notare, activitatea si chiar existenta i-ar fi amenintate. „O crestere cu 10 miliarde de euro a capitalului BEI i-ar permite sa acorde credite in valoare de 60 miliarde de euro pe trei ani”, a declarat Vive. El a adaugat ca, in prezent, actionarii BEI, Comisia Europeana si Parlamentul European examineaza posibilitatea unei cresteri de capital cu 10 miliarde de euro, o suma care pare sa le convina si care va deveni baza de lucru.
Daca actionarii BEI vor lua in unanimitate aceasta decizie pana la sfarsitul acestui an, demararea investitiilor se va face inca din 2012. Pentru ca BEI finanteaza, in medie, cu o treime valoarea totala a proiectelor la care participa, cele 10 miliarde i-ar permite sa participe la finantarea unor proiecte de investitii in statele UE cu o valoare globala 180 de miliarde.
Emisia de „obligatiuni de proiecte” este luata in calcul pentru proiectele de infrastructura, zece dintre acestea fiind deja identificate. In sfarsit, pentru tarile aflate sub asistenta financiara internationala, cum ar fi Grecia, Portugalia si Irlanda, unde investitiile sunt riscante pentru banci si pietele financiare, BEI intentioneaza sa foloseasca fonduri structurale europene provenite din bugetul UE, dar acestea trebuie sa beneficieze neaparat de cofinantare pentru a fi deblocate. Fara cofinantare, raman inutilizabile. Astfel, in Grecia, BEI va folosi un miliard din fondurile structurale pentru a garanta creditele acordate intreprinderilor mici si mijlocii, un acord in acest sens urmand a fi semnat cu opt banci locale.
Cine decide? Indiferent care va fi varianta aleasa, mai multe chestiuni sunt inca neclare, acestea referindu-se la modalitatile de actiune a BEI. Bruxellesul a emis o lista pe care se afla o suta de proiecte care ar putea prezenta incredere pentru BEI. Dar, in ciuda mijloacelor suficiente, o a doua selectie trebuie facuta.
Cine o va face insa? Bruxellesul? Statele membre ale UE? BEI? Aceasta din urma intentioneaza sa-si pastreze privilegiul de a decide asupra investitiilor pe care le finanteaza. Dar guvernele statelor membre ale UE si Comisia Europeana vor accepta oare sa-si piarda o parte din puterea de decizie? Negocierile risca sa fie dure, mai ales in conditiile in care statele membre ale UE isi maresc participarea financiara la bugetul BEI.
