“Romania poate sfatui Ungaria in vederea obtinerii creditelor salvatoare de la FMI si Uniunea Europeana” – este ideea care poate aprinde spiritele si asa incinse de criza de la Budapesta. Premierul Viktor Orban este prins intre ciocanul votantilor FIDESZ si nicovala negocierilor cu FMI.
“Chiar daca aceasta constatare ii poate irita pe ungurii care intotdeauna s-au considerat superiori vecinilor lor mai saraci din est, Romania ar putea oferi lectii Ungariei in incercarea acesteia de a obtine un credit de salvare din partea Uniunii Europene si a FMI”, noteaza agentia Reuters intr-o paralela privind situatia celor doua state.
Confruntat cu un nivel maxim al costurilor creditarii care prezinta riscul alungarii investitorilor straini si cufundarea tarii intr-o noua faza a crizei economice, primul ministru maghiar Viktor Orban este sfatuit sa urmeze exemplul Romaniei, care urmand termenii stricti ai unui program impus de FMI, a reusit sa-si repuna economia pe drumul cresterii.
Orban, “oala sub presiune” din centrul Europei
In pofida asteptarilor, primele reactii ale “energicului” premier de la Budapesta tradeaza o aparenta relaxare, Orban renuntand sa mai dea cu pumnul in masa creditorilor. Un semn bun care, continuat de negocierile cu FMI si aplicarea unui program de masuri poate opri caderea libera in care se afla acum Ungaria.
Nu se stie insa ce va face executivul maghiar avand in vedere ca masurile economice dure ce se impun au ca revers scaderea brusca a popularitatii conducatorilor politici care le aplica, iar Orban nu a dat de inteles pana acum ca poate fi liderul care sa-si asume “umilinta” reintoarcerii la mila FMI in fata alegatorilor FIDESZ. Despre urmat un asa-numit “model romanesc” nici nu poate fi vorba.
Totusi, Orban ar putea sa cedeze si sa urmeze exemplul omologului sau Emil Boc si sa impuna masuri de austeritate impopulare, in pofida amplei opozitii publice si a unei caderi abrupte de popularitate cat se poate de previzibila.
Ce se va intampla cu Ungaria
Cel mai probabil, Uniunea Europeana si FMI vor insista pe marginea renuntarii la reformele care au definit guvernarea FIDESZ, precum si luarea de urgenta a unor masuri de compensare a acestora, fapt ce ar putea conduce la si mai multa austeritate.
Ungaria are o singura sansa, reprezentata de incheierea unui acord care va stabiliza economia si va promova reforma. Cu siguranta negocierile dintre reprezentantii UE si FMI cu Guvernul Orban vor fi dure. “FMI a fost putin flexibil in cazul Romaniei si va fi si mai putin flexibil cu Ungaria”, considera Nicholas Spiro, economist specializat in probleme de riscuri suverane. FMI “va dori sa inverseze reforme cheie sau aspecte ce vor fi foarte sensibile pentru votantii FIDESZ, iar aici lucrurile vor deveni foarte dificile, a mai spus analistul.
Romania si Ungaria, “destine de criza” diferite Atat Ungaria, cat si tara noastra si-au asigura credite de salvare de la UE si FMI in momentul culminant al crizei economice cand au fost confruntate cu recesiune, plecari de capitaluri, devalorizare monetara si deterioarea balantelor externe. Drumurile lor s-au despartit apoi.
In 2010, premierul Orban, nou ales, a pus capat cooperarii cu FMI si a luat masuri considerate bizare in afara Ungariei, de genul cresterii taxelor bancare si a celor impuse firmelor straine, in paralel cu scaderea sau eliminarea taxelor pentru intreprinderile mici si majoritatea populatiei maghiare.
Spre deosebire, Romania a incheiat un nou acord cu FMI in 2011, iar acum tara noastra este mai bine plasata decat Ungaria de agentiile de rating Moody’s si Fitch in privinta riscului investitional. Mai mult, Romania are sansa ca dupa doi ani grei de recesiune, sa depaseasca majoritatea tarilor din regiune, cu o crestere de 2% in acest an.
