Al treilea plan de salvare a Greciei, in valoare de 50 de miliarde de euro, desi este inevitabil, a fost eliminat din raportul oficialilor zonei euro la cererea guvernului german, sustine Der Spiegel. Noul plan ar urma a fi adoptat in 2015.
Troica UE/BCE/FMI precizase, intr-o versiune preliminara a ultimului sau raport, ca nu este deloc sigura de capacitatea Greciei de a reveni pe piata de credite in 2015. In acest caz, necesitatile de finantare externa pentru perioada 2015-2020 s-ar putea ridica la 50 de miliarde de euro. Der Spiegel precizeaza ca respectivul fragment a fost scos din raport la cererea guvernului german.
Saptamanalul mai afirma ca BCE se asteapta la declansarea unei clauze de actiune colectiva, care i-ar permite Atenei sa-i forteze pe creditorii privati “recalcitranti” sa participe la reducerea datoriei Greciei. Aceasta clauza, continuta in legea privind operatiunile de schimb intre statul grec si aceste institutii de creditare, va putea fi declansata daca cel putin 66% dintre banci vor participa la operatiuni si ii va obliga pe creditorii recalcitranti sa se ralieze programului de modificare a datoriei, aducand in mod automat rata de adeziune la 100%.
Operatiunea de modificare propriu-zisa a datoriei ar urma sa aiba loc la 12 martie si ii va permite Greciei sa stearga 107 din totalul celor 200 de miliarde de euro la cat se ridica datoria sa publica detinuta de creditori privati.
Saptamana trecuta, Financial Times, publicatie aflata in posesia analizei de sustenabilitate a planului, anunta ca, nici macar potrivit scenariului de baza, nu este exclus un nou acord de salvare a Greciei. Statul elen ar mai avea nevoie de cel putin 50 de miliarde de euro pana in 2015 pentru a putea fi atinse obiectivele actualului plan. Scenariul de baza este construit pe o crestere economica 0 pentru 2013 si pe una de 2,3% in 2014. Motivul: datele s-au schimbat considerabil in ultimul timp. Recapitalizarea bancilor grecesti va costa nu 30 de miliarde, cat se estima pana in prezent, ci 50 de miliarde, iar privatizarea sectorului public, menita a aduce 50 de miliarde de euro, a fost amanat pentru cinci ani, iar beneficiile vor fi reduse la 30 de miliarde de euro.
Si asta potrivit scenariului de baza. Potrivit unui scenariu alternativ, care se bazeaza pe o scadere de 1% in 2013 (mult mai probabil decat scenariul de baza, daca tinem cont ca in ultimul trimestru al lui 2011 a fost inregistrata o scadere cu 7% a PIB-ului, iar in 2012 vor fi reduse drastic cheltuielile publice, dar si veniturile populatiei, prin scaderea salariului minim), datoria publica a Greciei va fi de 160% din PIB, cu 40 de puncte procentuale peste obiectivul noului acord. Iar un nou acord de salvare a Greciei va trebui sa tina seama de un necesar de finantare de 245 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, statele din zona euro vor trebui sa identifice resurse suplimentare in valoare de minimum 75 de miliarde de euro fata de scenariul de baza (cuprins din actualul acord plus viitorul acord deja luat in calcul). Iar creditorii privati deja si-au inghitit portia de austeritate, prin haircut-ul de 53%. Si oricum nu vor mai detine decat 30% din datoria Greciei.
