Cine au fost Asanestii? Este o intrebare cu care ar trebui sa se confrunte elevii de clasa a XII-a, care urmeaza sa sustina bacalaureatul la proba obligatorie Istorie. Elevilor nu li se prezinta intotdeauna la scoala si aceasta etapa importanta din istoria romanilor. Ei bine, Asanestii au avut o valoare semnificativa pentru poporul roman; statul, intemeiat de ei, fiind prima structura politica, intemeiata de romani, posibila datorita paturii sociale de romani osteni. Pentru o mai buna asimilare a perioadei dominate de Asanesti, mi-am propus sa impart aceasta perioada in 10 etape.

1. Contextul international ce a favorizat intemeierea statului Asanestilor:

Incorporata in 1018 in granitele Imperiului Bizantin, Bulgaria reusea, dupa aproape 2 secole de stapanire straina, sa-si recapete dreptul la o viata statala proprie. Ea obtinea acest drept in urma unei mari rascoale, despre care vom vorbi ulterior. In secolele XI-XII, Imperiul Bizantin se confrunta cu crize politice, fiind lipsit de aparare, iar populatiile migratoare ataca, astfel, granita. Se succed acum pecenegii, uzii, cumanii, atrasi de bogatiile Imperiului Bizantin. Acesta este contextul in care apar in izvoare vlahii si vlahii balcanici, care isi formeaza o patura sociala militara. Aparand granita dunareana, slavii capata un statut privilegiat: au autonomie. Sub stapanirea bizantina, ei aveau propriul corp de oaste si aceasta autonomie militara s-a conservat.

2. Fortele participante:

Studiul izvoarelor istorice contemporane evenimentului subliniaza faptul ca, in crearea si consolidarea noului stat, ce avea sa devina pentru ceva timp principala forta politica in Balcani, un rol insemnat l-a avut, atat populatia romaneasca din sudul Dunarii(care i-a dat conducatorii pana dincolo de mijlocul secolului XIII), cat si populatia romaneasca din nordul Dunarii, al carei sprijin i-a sporit simtitor potentialul militar si politic. In fruntea rascoalei, dezlantuita in 1185 si care a durat pana in 1187, au fost Petru si Asan, pe care scriitorii Choniates, Robert de Clary, Geoffroi de Villehardouin ii arata ca romani(„vlahi”).

3. Rascoala condusa de Petru si Asan:

Rascoala condusa dePetru si Asan a avut drept cauza actiunile conducatorilor Imperiului Bizantin. Imparatul bizantin s-a decis sa se casatoreasca cu fiica regelui Ungariei, Bela al IV-lea; a jefuit slavii balcanici; a impus impozite mai mari, starnind nemultumiri vlahilor Petru si Asan. Cerand revenirea la normal a impozitelor, au fost refuzati, iar in toamna lui 1285, au starnit rascoala. Pentru a exalta sprijinul de lupta si pentru a largi cadrul de masa al rascoalei, conditie absolut necesara in asigurarea succesului acesteia, cei doi conducatori au adunat o multime de locuitori in biserica Sf. Dimitrie din Tarnavo, vestindu-le ca voia lui Dumnezeu este ca ei sa scuture jugul bizantin si sa-si recucereasca libertatea. In locul stapanirii bizantine se forma un nou imperiu, in fruntea caruia vor fi Petru si Asan. Petru a fost proclamat “imparat al vlachilor si bulgarilor”. O prima confruntare a rasculatilor cu oastea bizantina, condusa chiar de imparatul Isac Anghelos, s-a soldat cu un esec al noilor conducatori.

Petru si Asan au fost nevoiti sa se retraga la nordul Dunarii la sciti(cumani), stapanitorii politici ai vremii in aceste parti. Scriitorii bizantini si apuseni relateaza ca Petru si Asan au fost ajutati de acesti cumani. In cele din urma, in 1188, se incheie un armistitiu, care recunostea lui Petru si Asan stapanirea teritoriului dintre Balcani si Dunare. Erau necesare demersuri diplomatice care sa impuna noua creatie statala in constelatia politica a vremii. Petru si Asan ii cereau imparatului Frederic I Barbarossa ca, in schimbul ajutorului militar impotriva necredinciosilor, sa ii recunoasca lui Petru titlul de imparat. Propunerea a fost respinsa de imparatul german, care l-a recunoscut doar rege asupra taratului vlaho-bulgar. In 1196 este ucis Asan, iar in anul urmator, Petru impartaseste aceeasi soarta.

4. Politica interna intreprinsa de Ionita:

Ionita Asan este fratele mai mic al lui Petru, care fusese un timp ostatic la Constantinopol si pe care Petru, inainte sa moara, il asociaza la domnie. Lui Ionita ii revine misiunea de a mentine si desavarsi opera inceputa de fratii sai. El extinde hotarele statului, supune puterii sale pe boierii ce manifestau tendinte centrifugale, mareste si intareste oastea.

5. Politica externa dusa de Ionita:

Obtine din partea Papei Inocentiu al III-lea si a altor puteri europene recunoasterea independentei statului, iar pentru el titlul de rege. In vremea guvernarii lui Ionita, se declanseaza cea de-a IV-a cruciada, care a facut ca pe ruinele Bizantului sa ia nastere Imperiul Latin de Rasarit(1204-1261), avand ca prim imparat pe Balduin de Flandra. O mare parte a Imperiului Bizantin intra, astfel, in sistemul politic si religios al Europei occidentale. In 1205, sub zidurile Adrianopolului, oastea latinilor a fost invinsa de armata lui Ionita. Acesta dorea sa inlature definitiv Imperiul latin de rasarit. El obtine victorii in Tracia; duce corespondenta diplomatica cu Papa Inocentiu III, in care descendenta romana a lui Ionita fusese des invocata de papa pentru a determina trecerea lui si a celor condusi de el la biserica romana. Papa a recunoscut, astfel, traditia militara si politica a primului tarat bulgar, Ionita, putandu-si legitima si actiunile intreprinse.

6.O perioada de regres:

In vremea lui Borila(1207-1218), nepot de sora si urmas in scaun al lui Ionita, statul Asanestilor a cunoscut o perioada de regres. Aceasta a fost pricinuita de cresterea tendintelor individualiste ale marilor feudali, sprijiniti de forte politice din afara. In 1211 a avut loc la Vidin o conjuratie a boierilor impotriva lui Borila. Ca sa o infranga, acesta a apelat la regele maghiar, care i-a trimis in ajutor pe comitele Ioachim de Sibiu, in fruntea unei ostiri, formata de sasi, romani, secui si pecenegi. In urma casatoriei, in 1213, a fiicei sale, Maria, renumita pentru frumusetea ei, cu imparatul Henric de Flandra, Borila s-a putut bucura, in efortul sau de a impiedica destramarea statului, de sprijinul ginerului sau. Dupa moartea imparatului Henric, in 1216, pozitia lui Borila a devenit precara. Ioan, fiul cel mai mare al lui Asan I, intors in tara dupa mai multi ani de pribegie, revendica tronul parintesc. El a ocupat in 1218 capitala tarii, Tarnavo, si a preluat domnia. Incercand sa fuga, Borila a fost prins si ucis.

7.Problemele unui mare imperiu:

In vremea lui Ioan Asan II(1218-1241), Imperiul Asanestilor a ajuns la intinderea sa cea mai mare in Peninsula Balcanica si la un inalt grad de dezvoltare. Ioan Asan a urmat politica dusa de Ionita, a incercat sa impiedice faramitarea feudala. In primii ani ai domniei, a intretinut relatii cordiale cu regatul maghiar, cu Imperiul latin de rasarit, precum si cu papa. Ulterior, dupa 1228, relatiile cu Imperiul Latin s-au inrautatit. Masurile intreprinse de Asan, de intarire a ortodoxiei au produs ingrijorarea Papei, care ii cere regelui maghiar in 1236 sa intervina in sprijinul Constantinopolului. Ioan Asan intra in alianta cu Imperiul Latin si in dorinta de a ocupa pentru el tronul bizantin a cautat sa-l castige pe papa, propunandu-i unirea celor 2 biserici. Cu toate acestea, in 1238, Bela al IV-lea se pregatea sa intreprinda o expeditie impotriva lui Asan. Navalirea tatarilor intrerupe, insa, ostilitatile fata de Ioan Asan. El tine legaturi stranse cu cumanii si romanii nord-dunareni. Insa, sfarsitul lui Asan soseste destul de curand, neputandu-si duce la bun sfarsit tot ceea ce si-a propus.

8.Urmasii:

Dupa moartea lui Ioan Asan al II-lea , luptele intre diferitele partide de boieri reincep, determinand cresterea anarhiei si slabind statul. Urmasul lui Asan II, fiul sau minor Caliman I Asan(1241-1246) a fost ucis de o conjuratie. Aceeasi soarta a avut-o si fratele sau, Mihail Asan(1246-1256). Apoi, tronul a fost ocupat de Caliman al II-lea(1256-1257), care la putin timp dupa urcarea pe tron a fost alungat si ucis. Cu efemera domnie a acestuia, s-a stins dinastia romaneasca a celui de-al doilea tarat vlaho-bulgar care, ca stat, va continua cu greu sa existe pana la sfarsitul secolului XIV, cand va fi desfiintat de otomani.

9.Scopul final al dinastiei Asanestilor:

Telul dinastiei Asanestilor era sa se intemeieze o monarhie romano-bulgara, cu capitala la Constantinopol. Acest tel nu a fost realizat. Insuficientei pregatiri i s-a adaugat ostilitatea statelor vecine. Momentul Asanestilor, solidarizand eforturile popoarelor bulgar si roman in lupta pentru libertate, impotriva asupririi straine, cimenta o traditie si deschidea perspectiva unor multiple si fructuoase relatii intre cele 2 popoare, datatoare de sperante intr-un viitor de realizare plenara a propriei lor fiinte nationale.

10.Concluzii:

Prin urmare, este esential de retinut faptul ca acest tarat vlaho-bulgar a reprezentat prima structura politica, condusa de romani(Petru si Asan), fiind intemeiat prin intermediul unei rascoale(1185), datorita asupririi bizantine. Acest tarat a ajuns sa detina suprematia in zona datorita iscusintei urmasilor Asanesti. A reprezentat o perioada infloritoare din istoria de inceput a statelor romanesti.