De multe ori, cand oamenii observa un cuplu de homosexuali in public, au reactii instinctive de soc sau dezgust. Din pacate, aceasta minoritate sexuala este discriminata si atacata constant in tara noastra. De aceea, majoritatea cuplurilor de homosexuali prefera sa fie homosexuali “in-the-closet” (isi tin ascunsa identitatea).

Psihologii sunt de acord ca homosexualitatea nu este o boala psihica sau o problema emotionala. In 1973, Asociatia Psihiatrica Americana (APA) a confirmat aceasta, prin eliminarea termenului de « homosexualitate » din catalogul oficial al tulburarilor psihice si emotionale. O mare parte dintre homosexuali au o conduita absolut normala. Intr-un cuplu de homosexuali, partenerii se autodefinesc ca membri ai sexului caruia ii apartin, manifestand doar preferinte pentru partenerii de acelasi sex.

Neinformarea a facut ca opinia publica sa priveasca un cuplu de homosexuali ca si pe unul de transsexuali, desi cele doua forme sunt distincte. Diferentele cele mai importante sunt: homosexualii isi doresc relatii sexuale cu persoane de acelasi sex, in timp ce transsexualii sunt dezgustati de aspectul fizic al unei relatii de natura homosexuala; homosexualii nu doresc sa isi schimbe sexul biologic sau identitatea sexuala; preferinta pentru jocuri sau activitati feminine este mult mai caracteristica transsexualilor decat homosexualilor si se manifesta din copilarie.

Presa are un rol esential in formarea opiniei publice. Ea alimenteaza prejudecatile bine inradacinate in societatea romaneasca cu privire la cuplul de homosexuali. Presa ofera adesea informatii incomplete despre homosexuali, fiind preferate stirile de senzatie, astfel in mintea publicului construindu-se o imagine falsa asupra fenomenului. Cultura romaneasca subliniaza latura suspecta, perversitatea si decadenta fenomenului, subminand aspectele spiritual-afective ale vietii unui cuplu de homosexuali.

In 1997, profesorul Viorel Prelici de la catedra de psihologie a Univeritatii de Vest Timisoara, printr-un studiu asupra perceptiei homosexualitatii, ajunge la concluzia ca acest fenomen are o perceptie la fel de negativa ca unele valori unanim considerate negative : alcoolism, sinucidere, consum de droguri, etc.

Un individ homosexual traieste, totusi, dupa aceleasi norme si reguli (exceptand normele cu privire la sexualitate), poate avea acelasi stil de viata ca un individ heterosexual, cu conditia sa se simta acceptat sau macar tolerat, sa nu fie constant atacat. Acesti indivizi trec prin numeroase probleme de natura emotionala datorita confuziilor sexuale si nu este nevoie si de probleme de natura sociala. Stigmatizarea lor, respingerea, imposibilitatea de a se integra social si profesional pot cauza un stil de viata deviant cu norme si valori deviante ale acestor minoritati.

Optiunea individuala asupra propriei sexualitati nu trebuie stigmatizata, si in mod sigur trebuie tolerata, minoritatile fiind prezente in orice societate din orice parte a lumii. Cuplul de homosexuali a existat dintotdeauna, uneori fiind acceptat total in societate. Atitudinile de ignorare constienta a fenomenului sau de respingere instinctuala, subiectiva, pe baza propriilor pareri subiective, nu isi au rostul si nu pot rezolva absolut nimic. Libertatea individului de a trai si a se exprima trebuie respectata, indiferent de orientarea sa sexuala.

Romania este inca o tara care tolereaza discriminarea pe motivul orientarii sexuale si mai grav, cetatenii nu sunt informati, dar lipsa lor de cunostinte nu ii impiedica in nici un fel sa emita judecati aspre si sa adopte comportamente ostile, agresive fata de un cuplu de homosexuali.

Homosexualii incearca sa isi armonizeze stilul de viata la contextul social si la aspiratiile si aptitudinile lor, ca orice alta persoana. Este mai posibil un esec, totusi, deoarece etichetarea si stigmatizarea sa de catre societate ca fiind „deviant”, „bolnav” poate cauza frustrari, si poate determina esecuri pe plan afectiv, social si profesional.

In ceea ce priveste relatiile de prietenie, homosexualii au doua variante: fie nu isi manifesta deschis identitatea sexuala – cum, din pacate se intampla des in societatea romaneasca (fapt ce duce la frustrare) si intretine oarecare relatii de prietenie cu heterosexualii cu care intra in contact, fie, odata cu acceptarea deschisa a sexualitatii sale, este respins de catre vechii prieteni si nevoit sa se refugieze in cadrul cuplului de homosexuali. Atat timp cat relatiile de prietenie se extind doar in limitele propriei minoritati sexuale, individul devine neintegrat, frustrat.

In legatura cu relatiile afective si sexuale, in cuplul de homosexuali exista un stil de viata „normal” – in ceea ce priveste valorile si conduitele, nefiind diferiti in atitudinile vis-a-vis de dragoste si relatii. Diferenta majora o reprezinta schimbarea de roluri: femeile putand sa adopte o atitudine protectoare in relatii, barbatii o atitudine pasiva; aceste roluri sunt insa interschimbabile in cadrul unui cuplu homosexual. Ei valorizeaza, totusi, aceleasi aspecte: iubirea, relatiile stabile, posibilitatea de a creste copii, dar sunt opriti in punerea in aplicare a acestor scopuri – de exemplu, nu au dreptul la adoptie.

De altfel, membrii minoritatilor sexuale, desi vazuti ca avand un stil de viata deviant, impartasesc multe dintre valorile acceptate de catre intreaga societate: dorinta de a avea o familie, mai ales de a avea copii in contextul imposibilitatii indeplinirii ei, dorinta de implinire pe plan profesional. Cu privire la ultimul aspect, trebuie mentionat ca sunt doua posibilitati: fie indivizii nu isi manifesta deschis orientarile si preferintele si se pot realiza pe plan profesional, fie si le manifesta, ceea ce ii va opri din avansarea pe scara ierarhiei sociale. Exista si profesii pe care le pot aborda cu succes, dar din domeniul artistic (actorie, pictura, scris), unde prejudecatile au o influenta mai mica deoarece asemenea munci nu presupun interactionarea cu acelasi colectiv zi de zi.

Acceptarea cuplului de homosexuali ca fiind parte integranta a societatii, cu anumite valori alternative care nu sunt in mod necesar deviante ar schimba enorm societatea, nu numai din perspectiva opiniei publice, ci mai ales prin schimbarea modului de viata a homosexualilor si a felului in care se autopercep.