Anemia, definita prin scaderea cantitatii de hemoglobina din circulatia sangvina, este o afectiune relativ frecventa in randul populatiei, in general, iar cauzele care duc la aparitia acesteia sunt multiple. In randul copiilor si in special in primul an de viata, cauza cea mai frecventa de aparitie a anemiei este deficitul de fier.
Fierul se gaseste in organism in mai multe ipostaze: circulant in sangele periferic, legat de o proteina – transferina; sub forma de depozit, in maduva osoasa in special; sub forma de hemoglobina, enzime, etc. Fierul provenit din alimente (ficat, ou, cereale integrale, etc.) este absorbit din intestin; o parte este folosit pentru sinteza hemoglobinei – molecula continuta in globulele rosii, cu rol in transportul oxigenului in sange – si a altor molecule (mioglobina, enzime, etc); restul de fier este depozitat la nivelul maduvei osoase.
Deficitul de fier se traduce, in special, prin scaderea sintezei de hemoglobina, deci prin anemie.
Incidenta deficitului de fier in randul sugarilor este crescuta din mai multe motive. In cazul nou-nascutilor, depozitele de fier se formeaza in ultimul trimestru de sarcina si sunt suficiente pentru primele 4 luni de viata, cu aproximatie. In cazul prematurilor, a copiilor proveniti din sarcini gemelare sau a celor proveniti din mame cu carenta de fier, depozitele sunt mai mici si se epuizeaza devreme.
De asemenea, in cazul sugarilor, in primele 4 luni de viata, sursele de fier sunt limitate; pana la aceasta varsta alimentatia este exclusiv lactata. Este stiut ca laptele de vaca este impropriu consumului de catre sugari, in parte si datorita cantitatii mici de fier; laptele de mama contine o cantitate de fier asemanatoare laptelui de vaca, dar cu o biodisponibilitate net superioara (absorbtie si utilizare de catre organism crescute). De aceea, in cazul in care alimentatia naturala nu este posibila se vor folosi formule de lapte praf, imbogatite cu fier.
In momentul diversificarii, in jurul varstei de 4 – 6 luni, sursele alimentare de fier se inmultesc – cereale, carne rosie de vita, ficat de pasare, galbenus de ou. Intarzierea diversificarii si mentinerea unei diete sarace in fier creste sansele de aparitie a anemiei feriprive.
In afara de paloarea tegumentelor, anemia prin carenta de fier poate determina anorexie, iritabilitate, crestere nesatisfacatoare, tulburari trofice tegumentare, rezistenta scazuta la infectii, etc. De aceea, aceasta afectiune trebuie privita si combatuta cu seriozitate.
In tratamentul anemiei feriprive se folosesc preparate cu fier, cu administrare orala – sub forma de solutii (picaturi) sau siropuri, sau cu administrare intravenoasa in cazurile severe. Ca in multe alte afectiuni, preventia este foarte importanta; profilaxia anemiei feriprive presupune tratarea eventualelor carente ale mamei in timpul sarcinii, ducerea sarcinii pana la termen sau cat mai aproape in cazul sarcinilor gemelare, alimentatia corecta in primele luni (nu lapte de vaca!), diversificarea corecta si la timp, diagnosticarea si tratarea precoce a unor afectiuni care pot influenta absorbtia fierului (de exemplu diareea cronica de diferite etiologii).
