Germania se confrunta cu alegeri fara precedent in aceasta duminica in 16 ani, perioada in care Angela Merkel a fost in fruntea Guvernului. Fara veteranul cancelar in buletinul de vot si cu incertitudinea cum va fi reconfigurat peisajul politic, germanii vor trebui sa aleaga cine alcatuieste Budestag (Camera Inferioara) pentru urmatoarea legislatura.
Aproximativ 60,4 milioane de cetateni sunt chemati la vot, cu aproximativ 1,3 milioane mai putin decat la alegerile din 2017, din care a aparut o repetare a „marii coalitii” dintre blocul Uniunea Crestin Democrata (CDU)-Uniunea Sociala Crestin (CSU) si Social Democrat. Partidul (SPD).
Cu aceasta ocazie, insa, niciuna dintre cele doua parti nu pare dispusa sa reediteze pactul. Social-democratii, care apar in fruntea sondajelor dupa ce au ramas in urma pe parcursul legislaturii in curs, le fac cu ochiul Verzilor, care aspira sa obtina cel mai bun rezultat istoric, in timp ce partea conservatoare inclina „a priori” mai mult spre Partidul Liber Democrat (FDP). .
SPD apare in sondaje cu intentia de a vota aproape de 25%, cu aproximativ patru puncte inaintea CDU-CSU. Verzii ar fi in jur de 14%, Alternativa de extrema dreapta pentru Germania 12%, liberalii FDP 11% si Die Linke (Stanga) 7%.
Cu exceptia AfD, insultata pentru pactele pe scena politica germana, voturile si locurile obtinute de restul marilor partide vor depinde de cine guverneaza Germania. Prognozele aritmetice anticipeaza o coalitie de cel putin doua partide si posibilele pacte au fost un motiv recurent de repros in campanie.
Candidati
CDU aspira sa pastreze puterea in mainile lui Armin Laschet, seful Guvernului din Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat stat, si zguduit in ultimele luni de tot felul de controverse. In ciuda faptului ca apare drept favoritul pentru a-i succeda lui Merkel, de la anuntul candidaturii, el si-a vazut blocul pierzand in jur de zece puncte in sondaje.
Laschet, insa, a facut un efort sa apere ca rezultatele sunt „foarte stranse”, intr-o ultima incercare de a face apel la numarul mare de indecisi. Un sondaj publicat in aceasta saptamana de YouGov a aratat insa ca 74% dintre alegatori au avut deja un vot clar.
Controverse precum rasul controversat in mijlocul inundatiilor de la jumatatea lunii iulie nu au favorizat imaginea candidatului conservator, care a vazut cum a fost inaintea lui in sondaje mai intai de catre candidata Verzilor, Annalena Baerbock, iar apoi , intr-un mod mai sustinut, de catre social-democratul Olaf Scholz.
Candidatul SPD, vicecancelar si ministru de Finante in actuala guvernare, a vandut o imagine mai stabila decat cea a rivalului sau din CDU. Participarea sa solvata la dezbateri si experienta sa demonstrata de management ii atrag un profil similar cu cel al lui Merkel.
Scholz a mai stiut sa beneficieze de un declin progresiv atat al lui Laschet, cat si al lui Baerbock, al carui partid a ajuns sa apara cu o intentie de vot de peste 20%. Impotriva lui, insa, si-a jucat ambiguitatea asupra unor chestiuni cheie, cum ar fi potentialii sai aliati dupa alegeri, in special asupra tratamentului pe care este dispus sa-l acorde lui Die Linke.
Un sistem complex
Pentru a ajunge la momentul pactelor, va fi insa mai intai necesar sa se cunoasca numarul de locuri ale fiecarei formatiuni politice. In acest scop, legea germana stabileste un sistem de distributie multipla bazat pe doua voturi: intr-unul dintre ele alegatorii aleg un candidat direct pentru fiecare dintre cele 299 de circumscriptii, in timp ce in al doilea partid listele sunt examinate la nivel regional.
Repartizarea finala, insa, trebuie sa includa in continuare asa-numitele mandate suplimentare, astfel incat daca un partid primeste mai multe locuri intr-un stat prin vot direct decat prin liste, se adauga un numar echivalent de locuri. Aceasta compensare inseamna ca nu exista intotdeauna un numar fix de locuri in Bundestag.
Noii deputati vor prelua functia la o luna de la alegeri si, pana la un guvern ferm, Merkel va ramane cancelarul interimar al Germaniei. Alegerile din 2017 au dus la sase luni de discutii pentru construirea consensului si, avand in vedere volatilitatea actuala, optiunile coalitiei ar putea sa nu fie imediat clare.
Orice s-ar intampla, Germania va intra intr-o noua era fara Merkel, fie ca va fi facuta de Scholz, Laschet sau, intr-o masura mai mica, Baerbock. Cancelarul, care va finaliza un proces de retragere pe care l-a anuntat in octombrie 2018, a ocolit in orice moment intrebarile care i-au fost puse cu privire la care ar putea fi viitorul ei politic.
El va fi al noualea cancelar al Germaniei postbelice, guvernata alternativ de CDU si SPD. El se va alatura unei liste de onoruri care, pe langa numele lui Merkel, mai include –in ordine cronologica– pe cele ale lui Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Kurt Kiesinger, Willy Brandt, Helmut Schmidt, Helmut Kohl si Gerhard Schroeder.
