Sute de indigeni marsaluiesc spre Quito, intr-o confruntare deschisa cu guvernul lui Lenin Moreno, care a decretat stare de urgenta in fata protestelor izbucnite in urma cu sase zile din cauza cresterii preturilor la combustibil.
Protestatarii din provinciile din sudul Anzilor, unii inarmati cu bastoane si bice, inainteaza inca de duminica seara pe jos si cu dube pentru a protesta in capitala fata de eliminarea subventiilor si cresterea ulterioara a tarifelor.
In orasul Machachi, la 35 km de Quito, soldatii si politia au incercat sa disperseze marsul cu bombe lacrimogene. Baricade si cauciucuri arzand pot fi vazute si pe sosea.
„Vor sosi peste 20.000 de indigeni”, a declarat, luni, la Quito, Jaime Vargas, presedintele puternicei Confederatii Nationalitatilor Indigene din Ecuador (Conaie).
Duminica, organizatia a declarat si o „stare de exceptie in toate teritoriile indigene”.
„ Armata si politia care se apropie de teritoriile indigene vor fi retinute si supuse justitiei indigene (recunoscuta de Constitutie)”, a spus el.
Cateva zeci de soldati, care au fost mobilizati de joi pentru a restabili ordinea, sunt tinuti in comunitati din interior, potrivit liderilor indigeni.
“Sunt hotarat sa dialog cu voi, fratii indigeni, cu care impartasim multe cauze. Sa dialogam despre cum sa folosim resursele tarii pentru cei mai nevoiasi “, a spus Moreno la radio si televiziune duminica.
Dar Vargas a raspuns: “Problema este ca ne-am saturat de atat de mult dialog. Am avut apeluri, mii si mii de apeluri si nu am raspuns pana acum. Atata timp cat oamenii mei nu ajung in orasul Quito, toti canalele de comunicare sunt inchise.dialog”.
Alte grupuri de indigeni calatoresc si ele din nordul tarii pentru a desfasura o mare mobilizare miercuri impreuna cu sindicatele din Quito, unde luni a fost calm dupa tulburarile dure de saptamana trecuta care au ajuns in imprejurimile casei guvernamentale, in centrul colonial. Cartierul general prezidential continua sa fie izolat de militari.
“Apelam la greva poporului si la greva nationala pe 9 octombrie. Actiunile oamenilor nu se termina aici daca guvernul nu da inapoi in masuri”, a declarat Nelson Erazo, seful Frontului Popular, care reuneste diverse sectoare precum muncitorii si studentii.
In 16 din cele 24 de provincii din Ecuador au existat blocaje rutiere luni, potrivit unui raport al Serviciului Integrat de Securitate ECU 911.
„Drumurile sunt preluate in diferite puncte de catre grupurile indigene, iar acest lucru este regretabil”, a spus ministrul Apararii Oswaldo Jarrin.
Si a avertizat ca, daca exista „o incercare de a ajunge in Quito sau in orice loc, sau de a continua blocarea drumurilor, Fortele Armate sunt vigilente pentru a preveni, pentru a preveni escaladarea acestui nivel de violenta”.
Protestele au facut pana acum un civil mort, 73 de raniti (inclusiv 59 in uniforma) si 477 de retinuti (in mare parte pentru vandalism), potrivit autoritatilor.
Diverse sectoare sociale resping pe strazi si autostrazi inca de joia trecuta desfiintarea subventiilor aranjate de Moreno in cadrul unui acord semnat cu FMI de acces la imprumuturi de 4.209 milioane de dolari.
Joi, masura a generat cresteri de pana la 123% la preturile celor mai uzati combustibili. Galonul de 3,79 litri de motorina a trecut de la 1,03 la 2,30 de dolari, iar cel al benzinei obisnuite de la 1,85 la 2,40 de dolari.
„Este o situatie foarte dificila care ne-ar putea duce la situatii de instabilitate, cu guvernele in cadere”, a declarat pentru AFP politologul Simon Pachano, de la Facultatea de Stiinte Sociale din America Latina (Flacso) din Quito.
Inainte de 2007, natiunea ecuadoriana dolarizata si bogata in petrol a suferit aproape un deceniu de instabilitate politica si proteste sociale care au dus la rasturnarea a trei presedinti, dintre care doi au incercat ajustari economice, pana la inaugurarea lui Rafael Correa.
In fata revoltelor, la care participa si studenti, muncitori si oponenti, Moreno a decretat starea de urgenta, care pe langa mobilizarea Fortelor Armate le confera competente de a restrange drepturi precum libera mobilitate si de a impune prealabil cenzura presei.
